Un important concept organismic enunţat recent este cel de câmpuri morfogenetice, care explică modul cum iau naştere formele caracteristice ale embrionilor.
Întreaga existenţă este plină de prezenţa culorilor: culorile din natură, culorile obiectelor din casă, culorile hainelor pe care le purtăm, culorile automobilelor.
Transmutarea şi sublimarea potenţialului creator implică transformarea secreţiilor sexuale în energie subtilă, care apoi este direcţionată ascendent.
Ciclul fizic-vital al bioritmului uman corespunde variaţiei forţei fizice, a vitalităţii, rapidităţii şi performanţelor fizice, a rezistenţei la acţiunile agenţilor patogeni.
Sucurile preparate din fructe şi legume proaspete şi crude sunt necesare pentru orice alimentaţie, chiar dacă nu urmăm o dietă şi mâncăm ce dorim.
Cunoscute mai ales pentru valoarea terapeutică, frunzele de salvie au multiple utilizări condimentare, pornind de la folosirea lor în salate de fructe sau legume.
Prin realizarea unui studiu recent cercetatorii au urmarit sa sensibilizeze oamenii pentru a fi mai atenti la nivelul de sare al alimentelor pe care le aleg.
Stiinta nutritiei din secolul 20 a fost capabila sa prezinte in detaliu mai multe aspecte legate de influenta alimentatiei asupra organismului uman.
Intre factorii ce contribuie la cresterea longevitatii, mentionam echilibrul fizic reflectat printr-o hranire sanatoasa, bazata pe alimentatie naturala vegetariana.
Importanţa apei potabile pure şi a aerului curat şi legătura dintre mizeria corelată cu suprapopularea şi bolile infecţioase erau cunoscute.
Datele statistice arată că cei care s-au lăsat de fumat la un anumit moment dat revin la un grad de risc mult mai mic de a muri de atac de cord.
Alimentatia naturala si longevitatea
Tradiţia ayurvedică ne indică faptul că pentru menţinerea unei excelente stări de sănătate este foarte bine să facem baie frecvent.
Modalitati
Din cele mai vechi timpuri omenirea a cautat sa afle secretul longevitatii. Mari intelepti ayurvedici au indicat faptul ca este in noi insine.
Cercetătorii britanicii au constatat un aspect surprinzător: viaţa lungă a omului este rezervată mai ales persoanelor cu un mic surplus în greutate.
Reţeta sarmalelor vegetariene constă în a pregăti o umplutură, care are de obicei la bază orezul, care se înfăşoară în foi, de obicei de varză.
Ayurveda ne subliniază rolul apei în purificarea corpului şi în procesele de eliminare a toxinelor. Principalul inamic al uei sănătaţii bune este acumularea de toxine.
Ayurveda examinează întotdeauna omul ca un întreg complex şi dinamic. Armonia întregului se reflectă astfel în bunăstarea părţilor componente.
Somatometria poate fi definită simplu ca fiind disciplina care se ocupă cu măsurarea dimensiunilor corpului uman şi ale segmentelor sale constitutive.
Tradiţia sistemului Ayurveda ne învaţă faptul că informaţia primară despre un aliment este în primul rând conţinută în gustul specific pe care acel aliment îl are.
Sistemul tradiţional Ayurveda constituie, în egală măsură, atât o ştiinţa precisă şi foarte bine fundamentată, cât şi o veritabilă artă a vindecării.
Ştiinţa sistemului Ayurveda reflectă realitatea vieţii umane, prin intermediul cunoaşterii unor principii fundamentale care se manifestă în natură, atât în fiinţa umană, cât şi în afara ei.
Intensitatea amprentării informaţionale asupra trupului creşte în mod proporţional cu gradul de conştienţă care este manifestat în momentul prezent.
Ayurveda
În tradiţia spirituală orientală, înţeleptul Atreya este un mare realizat spiritual şi totodată un mare vindecător, care a revelat fiinţelor umane adevăruri fundamentale.
În Ayurveda, termenul sanscrit sattva este utilizat pentru a indica toate acele stări care sunt pe deplin armonioase, având deci sensul general de "armonie".
Bruce Lipton, expert în biologie celulară la Şcoala de Medicină a Universităţii Wisconsin, a pus bazele cercetării şi studierii unei noi ştiinţe, numită epigenetică.
Dr. Sonia Lupien a studiat efectele stresului cronic asupra memoriei si a constatat ca excesul folosirii facultăţilor mentale alterează buna funcţionare a memoriei.
Cursul de AYURVEDA este structurat pe module de curs (modul 1, modul 2, etc.), în vederea unei pregatiri intensive si temeinice, de durata.
Cursurile si seminariile de Ayurveda se adreseaza atat studentilor si elevilor care doresc sa dobandeasca noi cunostinte de specialitate din Ayurveda.
Ayurveda este „Stiinţa vieţii”. Cuvântul sanscrit provine din asocierea cuvintelor ayus (care înseamnă „viaţă”) şi veda (care înseamnă „ştiinţă”).
În conformitate cu invataturile stiintei milenare ayurvedice, in fiecare an calendaristic, in jurul datei de 15 februarie a fiecarui an incepe un nou ciclu vital anual.
Un genetician de la Universitatea Cambridge, Aubrey de Grey, afirmă că oamenii ar putea trăi până la 1.000 de ani.
Longevitatea este un concept complex ce implica mentinerea sanatatii prin evitarea bolilor, prin mentinerea functiilor fizice si cognitive la un nivel ridicat.
AYUS GRUP - ROMÂNIA
centru de perfectionare si pregatire de specialitate în Ayurveda
cursuri si seminarii de specialitate pentru aprofundarea cunoasterii diferitelor ramuri ale sistemului tradițional Ayurveda
© Powered by Anima Soft & Ayus Grup - Romania 2003-2017 informatii si recenzii
AYURVEDA ȘI MEDICINA CHINEZĂ
originea comună a sistemelor traditionale de vindecare ayurvedic şi chinez
Sistemul tradiţional Ayurveda şi sistemul de vindecare tradiţional chinez prezintă multe aspecte comune şi evidenţiază o origine comună. Ambele sisteme de cunoaştere conţin o mare bogăţie de informaţii şi sunt rezultatul unei colecţii de lucrării pline de înţelepciune, care s-au transmis de-a lungul miilor de ani până în prezent.
Unul dintre marile mistere este cum de a fost posibil ca aceste două sisteme de cunoaştere aparţinând unor zone diferite ale lumii să prezinte în fond o expresie principială unică şi o multitudine de caracteristici similare. Marii învăţaţi precum şi cei care au studiat în profunzime învăţăturile celor două sisteme tradiţionale de vindecare precizează că principiile fundamentale ale celor două sisteme de vindecare nu ţin cont de graniţele geografice sau culturale pe care oamenii le-au trasat în timp, ci ele sunt expresia unie înţelepciuni esenţiale care s-a transmis din generaţie în generaţie şi care a fost adaptataă specificului cultural al oamenilor dintr-o anumită regiune sau alta. În miezul acestor tradiţii de vindecare există o viziune unitară asupra lumii, care evidenţiază conexiunile profunde dintre fiinţele umane şi Natură.
Aceste două sisteme de cunoaştere au fost structurate pornind de la învăţăturile pe care înţelepţii din vechime le-au oferit oamenilor. Învăţaţii şi autorii care aparţin ambelor tradiţii au afirmat că aceste două sisteme de vindecare sunt de fapt foarte apropiate şi că diferenţele sunt datorate doar adaptării culturale şi conceptuale care a survenit pe parcurs. Ambele sisteme de vindecare se concentrează asupra aspectelor energetice ale fiziologiei umane şi realizează o apreciere deosebit de nuanţată a aspectelor prin care se manifestă forţa fundamentală a vieţii. Aceste sisteme descriu existenţa forţei universale a vieţii, prana de tradiţia ayurvedică sau qi de tradiţia chineză.
Conceptul de „energie fundamentală a vieţii” include precizarea că această energie circulă prin canalele subtile numite nadi-uri şi srota-uri în tradiţia ayurvedică şi meridiane în tradiţia chineză.
O altă similaritate între cele două sisteme de vindecare este că viaţa este generată prin interacţiunea dintre cele cinci elemente fundamentale. Aceste elemente asigură şi menţin viaţa şi din ele apar ţesuturile corporale ale unei fiinţe vii. Substanţele primordiale sunt descrise în sistemul ayurvedic ca fiind forţa vieţii (prana), focul subtil (tejas) şi esenţa subtilă vitală (ojas). Acestea sunt considerate ca expresii pure ale celor cinci elemente subtile fundamentale. Din aceste trei aspecte subtile esenţiale provin ulterior acţiunea digestivă şi metabolică care creează cei şapte constituenţi corporali (dhatu) care susţin organismul şi anume limfa, sângele, muşchii, grăsimea, oasele, ţesutul nervos şi ţesutul reproductiv. Cele trei forţe subtile vitale, dosha-urile, şi anume vata, pitta şi kapha, sunt considerate manifestările efective ale atributelor esenţiale prana, tejas şi ojas.
În mod similar în sistemul de vindecare chineză corpul fizic uman este alcătuit din cinci aspecte constitutive de bază denumite qi, sânge, fluide, esenţă şi spirit. Acestea sunt reflectări energetice ale celor cinci elemente fundamentale care sunt interdependente. Cele cinci elemente fundamentale îndeplinesc un rol coordonator şi interactiv esenţial în conectarea feluritelor energii cu structurile materiale constitutive ale unei fiinţe vii şi anume cu ţesuturile, organele şi structurile corporale specifice.
Atât ayurveda cât şi tradiţia chineză utilizează sistemul celor cinci elemente fundamentale pentru a evalua constituţia umană şi variaţiile care pot să survină. În ayurveda cele cinci elemente esenţiale permit o clară înţelegere a fiziologiei umane prin identificarea precisă a asocierilor energetice şi prin recunoaşterea feluritelor manifestări ale celor trei dosha-e. În tradiţia chineză se folosesc în mod frecvent conceptele de yin şi yang. Ele corespund viziunii profunde a ambelor sisteme asupra naturii polare a manifestărilor energetice. Perechea de aspecte polare yin-yang din tradiţia chineză corespunde perechii de aspecte polare fundamentale ha-tha din tradiţia indiană, ce este de exemplu utilizată în Ayurveda pentru evidenţierea complementarităţilor calitative dintre calităţi (guna).
Originea conceptuală comună a ambelor sisteme poate fi recunoscută şi prin diferite asocieri concordante. De exemplu, vata dosha, care este asociată în Ayurveda în principal cu manifestarea elementul esenţial aer controlează toate formele de circulaţie energetică şi este în legătură cu energia fundamentale a vieţii (prana), fiind astfel o manifestare apropiată conceptul chinezesc de energie vitală în mişcare (qi). Pitta dosha, care are în Ayurveda atributele elementului esenţial foc, prezintă predominanţa relativă a aspectului polar yang, în timp ce kapha dosha, care prezintă în Ayurveda predominanţa elementului esenţial apă, prezintă totodată predominanţa relativă a aspectului polar yin, aşa cum este descris de tradiţia chineză.
Pentru cel înţelept diferenţele conceptuale sau de expresie dintre cele două sisteme nu vor constitui niciodată cauza vreunie poticniri în înţelegere şi cunoaştere autentică. El va căuta să descopere care este originea principială a celor două sisteme tradiţionale de vindecare pentru a descoperi astfel ceea ce este esenţial şi valoros. Pentru un astfel de om. diferenţele de limbaj şi de expresie ale celor două sisteme tradiţionale ascund de fapt o puternică înrudire.