Un important concept organismic enunţat recent este cel de câmpuri morfogenetice, care explică modul cum iau naştere formele caracteristice ale embrionilor.
Întreaga existenţă este plină de prezenţa culorilor: culorile din natură, culorile obiectelor din casă, culorile hainelor pe care le purtăm, culorile automobilelor.
Transmutarea şi sublimarea potenţialului creator implică transformarea secreţiilor sexuale în energie subtilă, care apoi este direcţionată ascendent.
Ciclul fizic-vital al bioritmului uman corespunde variaţiei forţei fizice, a vitalităţii, rapidităţii şi performanţelor fizice, a rezistenţei la acţiunile agenţilor patogeni.
Sucurile preparate din fructe şi legume proaspete şi crude sunt necesare pentru orice alimentaţie, chiar dacă nu urmăm o dietă şi mâncăm ce dorim.
Cunoscute mai ales pentru valoarea terapeutică, frunzele de salvie au multiple utilizări condimentare, pornind de la folosirea lor în salate de fructe sau legume.
Prin realizarea unui studiu recent cercetatorii au urmarit sa sensibilizeze oamenii pentru a fi mai atenti la nivelul de sare al alimentelor pe care le aleg.
Stiinta nutritiei din secolul 20 a fost capabila sa prezinte in detaliu mai multe aspecte legate de influenta alimentatiei asupra organismului uman.
Intre factorii ce contribuie la cresterea longevitatii, mentionam echilibrul fizic reflectat printr-o hranire sanatoasa, bazata pe alimentatie naturala vegetariana.
Importanţa apei potabile pure şi a aerului curat şi legătura dintre mizeria corelată cu suprapopularea şi bolile infecţioase erau cunoscute.
Datele statistice arată că cei care s-au lăsat de fumat la un anumit moment dat revin la un grad de risc mult mai mic de a muri de atac de cord.
Alimentatia naturala si longevitatea
Tradiţia ayurvedică ne indică faptul că pentru menţinerea unei excelente stări de sănătate este foarte bine să facem baie frecvent.
Modalitati
Din cele mai vechi timpuri omenirea a cautat sa afle secretul longevitatii. Mari intelepti ayurvedici au indicat faptul ca este in noi insine.
Cercetătorii britanicii au constatat un aspect surprinzător: viaţa lungă a omului este rezervată mai ales persoanelor cu un mic surplus în greutate.
Reţeta sarmalelor vegetariene constă în a pregăti o umplutură, care are de obicei la bază orezul, care se înfăşoară în foi, de obicei de varză.
Ayurveda ne subliniază rolul apei în purificarea corpului şi în procesele de eliminare a toxinelor. Principalul inamic al uei sănătaţii bune este acumularea de toxine.
Ayurveda examinează întotdeauna omul ca un întreg complex şi dinamic. Armonia întregului se reflectă astfel în bunăstarea părţilor componente.
Somatometria poate fi definită simplu ca fiind disciplina care se ocupă cu măsurarea dimensiunilor corpului uman şi ale segmentelor sale constitutive.
Tradiţia sistemului Ayurveda ne învaţă faptul că informaţia primară despre un aliment este în primul rând conţinută în gustul specific pe care acel aliment îl are.
Sistemul tradiţional Ayurveda constituie, în egală măsură, atât o ştiinţa precisă şi foarte bine fundamentată, cât şi o veritabilă artă a vindecării.
Ştiinţa sistemului Ayurveda reflectă realitatea vieţii umane, prin intermediul cunoaşterii unor principii fundamentale care se manifestă în natură, atât în fiinţa umană, cât şi în afara ei.
Intensitatea amprentării informaţionale asupra trupului creşte în mod proporţional cu gradul de conştienţă care este manifestat în momentul prezent.
Ayurveda
În tradiţia spirituală orientală, înţeleptul Atreya este un mare realizat spiritual şi totodată un mare vindecător, care a revelat fiinţelor umane adevăruri fundamentale.
În Ayurveda, termenul sanscrit sattva este utilizat pentru a indica toate acele stări care sunt pe deplin armonioase, având deci sensul general de "armonie".
Bruce Lipton, expert în biologie celulară la Şcoala de Medicină a Universităţii Wisconsin, a pus bazele cercetării şi studierii unei noi ştiinţe, numită epigenetică.
Dr. Sonia Lupien a studiat efectele stresului cronic asupra memoriei si a constatat ca excesul folosirii facultăţilor mentale alterează buna funcţionare a memoriei.
Cursul de AYURVEDA este structurat pe module de curs (modul 1, modul 2, etc.), în vederea unei pregatiri intensive si temeinice, de durata.
Cursurile si seminariile de Ayurveda se adreseaza atat studentilor si elevilor care doresc sa dobandeasca noi cunostinte de specialitate din Ayurveda.
Ayurveda este „Stiinţa vieţii”. Cuvântul sanscrit provine din asocierea cuvintelor ayus (care înseamnă „viaţă”) şi veda (care înseamnă „ştiinţă”).
În conformitate cu invataturile stiintei milenare ayurvedice, in fiecare an calendaristic, in jurul datei de 15 februarie a fiecarui an incepe un nou ciclu vital anual.
Un genetician de la Universitatea Cambridge, Aubrey de Grey, afirmă că oamenii ar putea trăi până la 1.000 de ani.
Longevitatea este un concept complex ce implica mentinerea sanatatii prin evitarea bolilor, prin mentinerea functiilor fizice si cognitive la un nivel ridicat.
AYUS GRUP - ROMÂNIA
centru de perfectionare si pregatire de specialitate în Ayurveda
cursuri si seminarii de specialitate pentru aprofundarea cunoasterii diferitelor ramuri ale sistemului tradițional Ayurveda
© Powered by Anima Soft & Ayus Grup - Romania 2003-2017 informatii si recenzii
CÂTEVA PLANTE CONDIMENTARE ŞI PRINCIPALELE LOR UTILIZĂRI
ANASON (Pimpinella anisum)
Seminţele, de culoare brun închis, cu gust picant-aromat şi dulce sunt extrem de utile la aromatizarea preparatelor dulci, cum sunt salatele sau sucurile de fructe şi prăjiturile.
CARDAMOM (Elettaria cardamomum)
Deosebit de aromate, seminţele de cardamom, de culoare negru deschis, strălucitor sunt folosite pentru aromatizarea aproape a oricărui tip de preparat alimentar. Ele sunt în special bune în combinaţie cu laptele şi brânzeturile.
CIMBRU DE MUNTE (Satureja montana)
Partea aeriană, de culoare verde închis, cu gust picant pătrunzător persistent este un valoros condiment, folosit mai ales la mâncărurile de fasole, de linte, năut şi soia.
CORIANDRU (Coriandum sativum)
Seminţele, de culoare brun deschis, cu gust aromat moderat specific sunt frecvent folosite la condimentarea preparatelor de toamnă, a mâncărurilor de legume şi a supelor.
CUIŞOARE (Eugenia caryophylata)
Cu un gust extrem picant-arzător şi aromat, muguri florali ai plantei, de culoare roşu-indigo, sunt adeseori incluşi printre condimentele necesare pentru aromatizarea mâncărurilor dulci şi răcoroase, de regulă cele care conţin cereale şi zahăr.
GHIMBIR (Zingiber officinale)
Deja celebră în occident, rădăcina de ghimbir, de culoare galben deschis, cu gust picant pătrunzător şi aromat, poate fi folosită atât pentru condimentarea mâncărurilor dulci, cât şi a celor sărate. Ghimbirul pare să fie aproape un condiment universal.
MENTĂ (Mentha piperita)
Mai puţin cunoscute drept condimente, frunzele de mentă, de culoare verde închis viu, cu gust picant-aromat şi răcoritor sunt utile atât la aromatizarea preparatelor dulci, cât şi a feluritelor sosuri de vară.
SALVIA (Salvia officinalis)
Chiar dacă sunt cunoscute mai ales pentru valoarea terapeutică, frunzele de salvie, de culoare verde-albăstriu, cu gust picant-amar aromatic, au multiple utilizări condimentare, pornind de la folosirea lor în salate de fructe sau legume, până la adăugarea lor drept ingredient esenţial în cele mai sofisticate preparate pentru cină.
SCHINDUF (Trigonella foenum-graecum)
Având totodată şi o considerabilă valoare nutritivă, seminţele de schinduf, de culoare galben-maroniu deschis, cu gust dulce amărui aromatic uşor, potenţează valenţele nutritive ale mâncării la care sunt adăugate.
TURMERIC (Curcuma lunga)
În scop condimentar se foloseşte rădăcina, de culoare intens portocalie, cu gust foarte uşor picant, plăcut. Se adaugă la blaturi şi checuri, pentru culoarea extrem de plăcută care rezultă. Se adaugă brânzeturilor şi lactatelor, precum şi mâncărurilor de orez pentru aspectul atrăgător şi gust deosebit pe care îl conferă.
VIŢĂ DE VIE (Vitis vinifera)
În scop condimentar se folosesc frunzele uscate, măcinate fin, care au un gust plăcut, uşor acrişor şi puţin astringent, cu efect înviorător şi acţiune vitaminizantă. Se folosesc de regulă în supe de rădăcinoase, de cartofi, morcovi sau păstârnac sau în mod special în preparatele din leguminoase, în special unele mâncăruri de fasole.